| Deoarece tot calculul a fost realizat considerând bobine concentrate în una sau două perechi de crestături, rezultatele obţinute pot fi verificate cu ajutorul modelării cu elemente finite. |
|
Note : Figurile 1, 2, 4, şi 5 au fost obţinute cu ajutorul programului FLUX2D, dezvoltat de firma Cedrat.
|
| |
1. Cazul m=3 |
Figura 1: Valorile potenţialului vector
|
În figura 1 este reprezentată valoarea potenţialului vector  (definit ca  =   ), în toate punctele dintr-o secţiune a maşinii. Se observă că liniile echipotenţiale, ce corespund traiectoriilor fluxului magnetic, înconjoară cele două grupuri de câte trei crestături ce conţin conductoarele. |
|
Figura 2: Reprezentarea vectorului H în întrefier
|
Vectorii reprezentativi ai câmpului H în întrefier (figura 2), au, cu excepţia zonelor din apropierea crestăturilor, alura foarte apropiată de cea estimată prin calcul teoretic (figura 3). În toate punctele întrefierului aflate între crestături ce conţin conductoare parcurse de curenţi de sens opus, câmpul are o valoare constantă (pozitivă sau negativă). Între crestăturile parcurse de curenţi de acelaşi sens, această valoare este mai redusă, cu două treimi faţă de prima. |
Figura 3: Rezultatul calculului teoretic
|
| |
2. Cazul m=4 |
Figura 4: Valorile potenţialului vector
|
În figura 4 este reprezentată valoarea potenţialului vector (definit ca = ), în toate punctele dintr-o secţiune a maşinii. Se observă că liniile echipotenţiale, ce corespund traiectoriilor fluxului magnetic, înconjoară cele două grupuri de câte patru crestături ce conţin conductoarele. |
|
Figura 5: Reprezentarea vectorului H în întrefier
|
Vectorii reprezentativi ai câmpului H în întrefier (figura 5), au, cu excepţia zonelor din apropierea crestăturilor, alura foarte apropiată de cea estimată prin calcul teoretic (figura 6). În toate punctele întrefierului aflate între crestături ce conţin conductoare parcurse de curenţi de sens opus, câmpul are o valoare constantă (pozitivă sau negativă). Între crestăturile parcurse de curenţi de acelaşi sens, această valoare este redusă la jumătate, apoi este nulă şi din nou la jumătate, dar de semn schimbat. |
| |
Figura 6: Rezultatul calculului teoretic
|
